Sprijin pentru vârstnicii aflati în dificultate

Rolul acestor programe este detectarea şi intervenţia în cazul familiilor și al persoanelor vârstnice, care trăiesc în sărăcie şi boală, în mediul rural, în județul Bacău, precum și în București.

Activăm îndeosebi în mediul rural, iar beneficiarii noştri sunt familii și vârstnici în situaţii dificile: locuinţe improprii din punct de vedere al dotărilor la nivel de electricitate, încălzire, igienă, deseori combinate cu o hrană insuficientă şi neechilibrată.

Acţiunile noastre se concretizează prin suport material pentru procurarea combustibililor pentru iarnă. pentru o hrană mai bună (alimente de bază), ajutor la renovarea si igienizarea locuinţelor aflate în stare avansată de degradare.

Beneficiarii noştri sunt vârstnicii în situaţii dificile: locuinţe improprii din punct de vedere al dotărilor la nivel de electricitate, încălzire, igienă, deseori combinate cu o hrană insuficientă şi neechilibrată.

La aceste condiţii externe se adaugă deseori singurătatea şi abandonul familial şi social, fapt care face vizitele la domiciliu nu numai o ocazie de a constata nevoi şi de a evalua posibilităţile de intervenţie ci şi un suport moral, altfel absent.

În acest domeniu, acţiunile noastre se concretizează prin:

– Suport material pentru procurarea combustibililor pentru iarnă.
– Ajutor pentru a avea o hrană mai bună (deseori fiind vorba de alimente de bază).
– La nevoie, ajutor la renovarea si igienizarea locuinţelor aflate în stare avansată de degradare.


Share this post

Implicarea tinerilor din tabăra “Lărguța” in acest proiect!

Tabăra de voluntariat pentru tineri “Lărguța”, organizată anual și bianual începând cu anul 2008, este rodul colaborării dintre Fundația YANA, Liechtensteinisches Gymnasium Vaduz (Liechtenstein) și Ordinul Iezuiților din România. Munca este în beneficiul unor familii aflate în nevoie – mame sau tați singuri cu copii mici, în ajutorul unor oameni săraci și greu încercați la nivelul sănătății fizice sau mentale. Programul taberei include muncă fizică, meditație și reflecție, vizitarea unor obiective turistice din România.

Text scris de Iulian BUDĂU SJ

Despre tabara “Lărguța” Continuând o tradiţie de acum de patru anişori, am dat o mână de ajutor echipajului româno – liechtensteinian care a pregătit tabăra de anul acesta. 16 tineri din Liechstenstein, împreună cu doi profesori însoţitori şi o voluntară, puşi împreună cu vreo zece de-ai noştri, plus un echipaj de voluntari însoţitori format din asistenţi sociali, iezuiţi muncitori, etc. au făcut minuni împreună. Colaborarea dintre Fundaţia YANA, iezuiţi şi un liceu din Vaduz creşte în vârstă, înţelepciune şi spirit de echipă. 78 de mâini coordonate de inimi şi minţi orânduite spre slujba celorlalţi au făcut posibile în numai trei zile turnarea unei fundaţii de casă care începea în deal la nivelul pământului şi avea 1m 70 înălţime în vale. La fel, s-a decorat un nou centru de zi pentru copii nevoiaşi şi s-a făcut un gard şi o prispă pentru o familie cu mari greutăţi, fără a uita de instalarea unei sobe și tăiatul de lemne de foc pentru un cuplu sărac şi greu încercat la nivelul sănătăţii mintale. Formula deja încercată în anii din urmă este aproape magică. Se doarme la corturi, lângă Lărguţa. Dimineaţa, după un mic dejun rapid se traversează pădurea, timp de vreo jumătate de oră, apoi o altă jumătate de oră cu căruţele (transport bio, care are farmecul lui îndeosebi pentru liceenii din Liechtenstein) şi apoi la muncă până la ora 16.00. Fără prea multe pauze, fără lălăieli şi mai ales fără văicăreli de tip majorete de parastas… Voie bună, inimi deschise şi muşchi încordaţi. După întoarcerea de la punctele de lucru în tabără, cu acelaşi parcurs, urmează două ore de program spiritual: intens, activ, cu jocuri şi reflecţie ţintită, fără poveşti direcţionate în eter, timp pentru reflecţie personală şi meditaţie contemplativă. După cină, liturghia: moment major, în cortul-capelă, de mulţumire pentru ceea ce a primit fiecare în zi. Urmează noaptea cu serviciu de pază: doi câte doi, tinerii ţin animalele departe de proviziile simple din care ni se găteşte şi îndepărtează tot mai mult frica de întuneric şi de străinul pe care nu-l ştiam şi pe care învăţ să-l iubesc pentru că slujim împreună. Mici simpatii, specifice vârstei şi lacrimi multe la despărţire. Se vorbeşte mult de „spiritul Lărguţei” un spirit de care lumea noastră are multă nevoie. Un spirit în care capacităţile fizice şi resursele sunt folosite în slujba celor mai săraci, în care spiritualitatea nu e beţie de evlavie ci contemplativitate în acţiune.
Share this post

adminsprijin-batrani